Asa se numeste ultimul film al lui Corneliu Porumboiu, fiul lui Adrian Porumboiu, fostul arbitru international. In engleza a fost tradus "Police, adjective", dar nu respecta titlul original integral, dar e de laudat ca au incercat sa ofere o traducere cat mai apropiata de realitate. M-a surprins sa vad o cronica la filmul asta in ziarul de azi. M-a bucurat foarte mult cand am vazut ca i-au fost acordate 5 calificative din 5, ceea ce pentru ei inseamna "un clasic". Mi-a placut cum a fost scrisa cronica filmului, facand referire la inceput la Noul Val din filmul romanesc, care a abordat comunismul si mentalitatea comunista intr-un mod unic. Probabil ca o sa mergem la el sa-l vedem pentru ca mi-a placut filmul pe care l-a facut inainte de asta, "A fost sau n-a fost". Un film despre evenimentele de la Revolutie si cum a fost traita ea in orasele mici de provincie.
Filmul a avut si o cronica foarte buna la TIFF (Festivalul International de Film de la Toronto). Si acolo, ca si in ziarul de azi, criticii au prins foarte bine mesajul filmului. Acela al unei societati romanesti, care si dupa 20 de ani se mai zbate cu fantomele comunismului si mentalitatea totalitara.
vineri, 29 ianuarie 2010
luni, 25 ianuarie 2010
Cutremurul din Haiti
Stiu ca scriu tarziu despre dezastrul din Haiti. Aici tot timpul vad la televizor, mai ales la CNN, relatari despre suferinta oamenilor de acolo. Duminica a fost un teleton in care oamenii erau invitati sa doneze bani pentru Haiti. Puteai sa donezi cat vrei, dar daca donai $25 nu era un capat de lume. Am facut un calcul, ca daca ar fi fost doar 5 milioane de telespectatori s-ar fi strans $125 milioane. Ceea ce este o suma imensa. In Canada toate donatiile facute de oamenii obisnuiti erau echivalate de guvern. Adica pentru fiecare dolar donat de cineva, guvernul dona la randul sau un dolar.
Intr-o seara am auzit o discutie pe Realitatea FM, preluata de la Realitatea TV (mai exista ?), in care se discuta despre Haiti. Tara aia e efectiv distrusa dupa cutremur. Am remarcat diferenta dintre abordarea de aici din America si cea din Romania. Incep cu abordarea proasta. In Romania se purtau niste discutii sterile despre istoria statului Haiti, despre religia lor, care nu aveau nici un sens in contextul asta. Dan Chisu se dadea destept cu cunostintele sale de istorie haitiana.
La CNN, in schimb, se arata amploarea dezastrului, mai ales dupa al doilea cutremur de 6 grade si ceva, dupa primul de 7 si ceva, iar ideea principala era ceva de genul "uitati cum sufera acesti oameni, hai sa-i ajutam". Nu era nici o discutie despre istoria lor, despre religia lor, ci doar despre suferinta oamenilor si a modalitatilor de ajutorare a lor. In plus e ridicol cat a dat guvernul roman pentru contributia la ajutorul international, 50.000 de euro. Cum spunea cineva la radio, mai putin decat masina unui parlamentar. Si Republica Moldova a dat 100.000 de euro. Romania s-a facut mai mult de ras cu banii aia.
Intr-o seara am auzit o discutie pe Realitatea FM, preluata de la Realitatea TV (mai exista ?), in care se discuta despre Haiti. Tara aia e efectiv distrusa dupa cutremur. Am remarcat diferenta dintre abordarea de aici din America si cea din Romania. Incep cu abordarea proasta. In Romania se purtau niste discutii sterile despre istoria statului Haiti, despre religia lor, care nu aveau nici un sens in contextul asta. Dan Chisu se dadea destept cu cunostintele sale de istorie haitiana.
La CNN, in schimb, se arata amploarea dezastrului, mai ales dupa al doilea cutremur de 6 grade si ceva, dupa primul de 7 si ceva, iar ideea principala era ceva de genul "uitati cum sufera acesti oameni, hai sa-i ajutam". Nu era nici o discutie despre istoria lor, despre religia lor, ci doar despre suferinta oamenilor si a modalitatilor de ajutorare a lor. In plus e ridicol cat a dat guvernul roman pentru contributia la ajutorul international, 50.000 de euro. Cum spunea cineva la radio, mai putin decat masina unui parlamentar. Si Republica Moldova a dat 100.000 de euro. Romania s-a facut mai mult de ras cu banii aia.
duminică, 24 ianuarie 2010
24 ianuarie
Mai inainte Ana mi-a dat un telefon sa-mi readuca aminte de 24 ianuarie 1859. Incepi sa uiti daca nu esti in mijlocul acelor evenimente. Dar imi aduc aminte cum trebuia sa particip la evenimente sforaitoare pline de "patriotism", in care sa sarbatorim aniversarea Unirii lui Alexandru Ioan Cuza. Nu stiu daca am mai vorbit pana acum despre patriotism. Sentimentul asta este vazut de multi romani ca un sentiment trist, in care trebuie sa plangi pentru tara ta, cand de fapt trebuie sa fie un sentiment de bucurie si de mandrie, dar nu o mandrie de genul Vadim sau Becali care si-o striga pe toate drumurile si de fapt e numai gura de ei, pentru ca vor sa stranga voturi, ci una interioara. Adica o constientizare a ceea ce esti tu ca roman si ca persoana si apoi ce reprezinti tu ca popor, ca natiune.
Am ajuns la concluzia ca a fi patriot inseamna intr-adevar sa-ti iubesti tara, dar nu numai iubirea "meleagurilor", a naturii, ci si a oamenilor (chiar daca ei nu vad asta). Si cand ma refer la iubirea oamenilor, ma refer la dorinta fiecaruia de a face ceva pentru ca lucrurile sa mearga inainte, deoarece toti se plang ca tara se duce la vale de 20 de ani incoace. Zilele trecute citeam cateva din postarile mele mai vechi si am vazut ce am scris despre inundatiile de pe Vancouver Island. E ceva extraordinar sa vezi ca oamenii vor sa faca lucrurile singuri, ca nu asteapta ajutor de la guvern, de genul "para malaiata". In Romania cand se intampla asa ceva oamenii, in loc sa inceapa sa se ajute imediat unii pe altii, incep sa planga si sa se vaiete ca i-a lovit Dumnezeu si se uita la casa lor plina de apa pana vine armata si guvernul sa le scoata apa din casa. Iar asta e doar un singur exemplu al atitudinii romanilor in fata unui dezastru. Solutia, cred eu, este in schimbarea atitudinii fata de tine, ca individ, si fata de ceilalti, adica atunci cand ajuti pe cineva sa-l ajuti cu toata inima, nu ca si cum ti-ai rupe de la gura si iti pare apoi rau ca i-ai dat o mana de ajutor.
Am ajuns la concluzia ca a fi patriot inseamna intr-adevar sa-ti iubesti tara, dar nu numai iubirea "meleagurilor", a naturii, ci si a oamenilor (chiar daca ei nu vad asta). Si cand ma refer la iubirea oamenilor, ma refer la dorinta fiecaruia de a face ceva pentru ca lucrurile sa mearga inainte, deoarece toti se plang ca tara se duce la vale de 20 de ani incoace. Zilele trecute citeam cateva din postarile mele mai vechi si am vazut ce am scris despre inundatiile de pe Vancouver Island. E ceva extraordinar sa vezi ca oamenii vor sa faca lucrurile singuri, ca nu asteapta ajutor de la guvern, de genul "para malaiata". In Romania cand se intampla asa ceva oamenii, in loc sa inceapa sa se ajute imediat unii pe altii, incep sa planga si sa se vaiete ca i-a lovit Dumnezeu si se uita la casa lor plina de apa pana vine armata si guvernul sa le scoata apa din casa. Iar asta e doar un singur exemplu al atitudinii romanilor in fata unui dezastru. Solutia, cred eu, este in schimbarea atitudinii fata de tine, ca individ, si fata de ceilalti, adica atunci cand ajuti pe cineva sa-l ajuti cu toata inima, nu ca si cum ti-ai rupe de la gura si iti pare apoi rau ca i-ai dat o mana de ajutor.
sâmbătă, 23 ianuarie 2010
2010 - 2019
Oare cum o sa arate lumea in 10 ani ? Vad tot timpul diverse incercari, unele plauzibile, altele nu, despre cum va arata lumea in 10 ani. Toti zic ca acum incepe o noua decada, asa cum in 2000 a inceput un nou mileniu. De fapt e gresit, fac precizarea de pe acum; noua decada va incepe in 2011, asa cum noul mileniu a inceput in 2001 si nu in 2000, pentru ca nu exista anul 0, ci anul 1, nici i.Hr., nici d.Hr., ci doar anul 1. Asa ca primul secol crestin s-a terminat in anul 100. De aici faceti si voi socoteala.
Citeam azi intr-o revista o analiza a urmatorului deceniu. Acei analisti spuneau ca globalizarea se va accentua, iar firmele vor concura pentru orice, oriunde sunt oportunitati de castiguri. Noua fata a lumii s-a vazut la Conferinta de la Copenhaga unde SUA si China s-au luptat pentru dobandirea pozitiei de lider in lupta privind incalzirea globala. S-ar putea sa asistam la mutari geopolitice importante. SUA au fost timp de aproape 20 de ani singura superputere mondiala, iar aceasta influenta nu a fost contrabalansata de nimeni pana acum. China se pare ca se ridica pentru a fi un oponent puternic. Si e normal sa ai un stat, chiar daca este China, care sa se uite la miscarile tale.
Analiza aceasta spunea ca va creste accesul la informatii datorita dezvoltarii internetului. Lumea financiara islamica se pare ca s-a ridicat foarte mult fara a derapa de la principiile religiei islamice. National Bank of Kuweit este situata pe locul 38 in topul 50 al celor mai sigure banci din lume potrivit revistei Global finance. Bancile canadiene sunt situate, toate, in primele 50. Prima este Royal Bank of Canada, pe locul 10, urmata de Toronto-Dominion Bank (TD) situata pe locul 14. Primele noua sunt, toate, din Europa (Germania, Olanda, Franta, Elvetia).
Secolul 20 a fost secolul american, cand SUA au ajuns la statutul de superputere mondiala. Secolul 21 ar putea sa fie secolul asiatic, cu India si China ridicandu-se puternic si asteptand oportunitatile pentru a se afirma pe deplin. In urmatorul deceniu companiile vor concura si mai acerb pentru orice: piete de desfacere, clienti, talent, tehnologie, finantare si materii prime. Cum am spus China si India vor fi principalii beneficiari ai acestei restructurari ai pietei mondiale, dar si Brazilia, Mexicul si alte tari din America Latina, precum si estul Europei ar putea cunoaste un boom economic. Economia Chinei ar putea creste intr-un ritm de 10-11% pe an, in timp ce economia americana ar putea creste cu 2-4% pe an. Numarul miliardarilor chinezi ar putea sa se dubleze la aproape 800.000 in urmatorii 5 ani.
In urmatorii 10 ani China se asteapta sa aiba 100 de aeroporturi noi si 300.000 km de drumuri noi, precum si metrouri in aproximativ 250 de orase. Acestea, precum si alte investitii in infrastructura vor ajuta China sa devina si mai competitiva in anii care vin. Nici India nu trebuie trecuta cu vederea. Deja este privita ca unul dintre liderii mondiali in inginerie si tehnologia informatiei. Unele companii chineze si indiene care au avut o evidenta contabila foarte stricta si corecta au acum posibilitatea sa se afirme in dauna altora care nu au iesit prea bine din recesiune. Compania BYD, unul din marii producatori mondiali de baterii a facut mari investitii in inovatie si tehnologie. Astfel, a intrat in industria de producere a masinilor electrice, investind $300 milioane intr-un proiect inceput in 2003 pentru a crea o masina hibrida pe care e de ajuns sa o bagi in priza oriunde nemaifiind nevoie de crearea de statii speciale de incarcare a motoarelor. Pentru a iesi din recesiune aceste tari au oferit stimulente economice cum ar fi reducerea taxelor si scaderea preturilor la combustibili.
Anul trecut primul-ministru canadian a facut o vizita de o saptamana in Extremul Orient. A vizitat Coreea de Sud, China si India. Pe termen scurt a fost o diversiune de la problemele politice pe care le are aici cu partidele de opozitie, dar daca privim si pe termen lung problema putem sa remarcam ca, treptat-treptat, Canada se orienteaza spre noi piete pentru a-si diversifica oportunitatile de afaceri cu noile state emergente.
Cum am spus si mai sus, statele est-europene ar putea cunoaste o dezvoltare economica foarte mare, dar stau si ma intreb daca printre aceste state va fi si Romania. Citeam un articol pe Ziare.com despre o comparatie intre Ungaria si Romania pe care il puteti citi la link-ul asta. Nu stiu cum de suntem experti la ratarea oportunitatilor care ni se ofera tot timpul. Am citit un alt articol pe acelasi site in care autorul se intreba, pe buna dreptate, de ce nu sunt bani. Ei bine, cititi si articolul ala. Chiar daca suntem in Uniunea Europeana trebuie sa vedem si oportunitatile pe care le putem valorifica pentru Romania. Este a saptea tara, daca nu ma insel, ca suprafata si populatie din Uniunea Europeana, deci cu un potential foarte mare, dar acesta nu este folosit la adevarata sa valoare. Si e trist. Fondurile europene sunt o oportunitate de finantare imensa, iar rata absorbtiei lor este de 3%. Spania are un procent de absorbtie de 90%.
De ce nu sunt absorbite aceste fonduri ? Am facut un master in studii europene inainte de a pleca pentru ca am zis ca o sa ne fie folositor. Nu ne-a fost. Dovada ? Suntem aici si nu in Romania la crearea de proiecte. Realizarea unui proiect cu finantare din fondurile structurale presupune justificarea fiecarui ban pe care-l cheltuiesti. Presupune seriozitate si multa munca, dar mai ales un procent cat mai mic al coruptiei - apropiat de zero. In schimb, oricine se implica intr-un asemenea proiect vrea sa-si bage o parte din bani si in buzunarul propriu, fara nici o justificare, ceea ce e foarte greu.
Citeam azi intr-o revista o analiza a urmatorului deceniu. Acei analisti spuneau ca globalizarea se va accentua, iar firmele vor concura pentru orice, oriunde sunt oportunitati de castiguri. Noua fata a lumii s-a vazut la Conferinta de la Copenhaga unde SUA si China s-au luptat pentru dobandirea pozitiei de lider in lupta privind incalzirea globala. S-ar putea sa asistam la mutari geopolitice importante. SUA au fost timp de aproape 20 de ani singura superputere mondiala, iar aceasta influenta nu a fost contrabalansata de nimeni pana acum. China se pare ca se ridica pentru a fi un oponent puternic. Si e normal sa ai un stat, chiar daca este China, care sa se uite la miscarile tale.
Analiza aceasta spunea ca va creste accesul la informatii datorita dezvoltarii internetului. Lumea financiara islamica se pare ca s-a ridicat foarte mult fara a derapa de la principiile religiei islamice. National Bank of Kuweit este situata pe locul 38 in topul 50 al celor mai sigure banci din lume potrivit revistei Global finance. Bancile canadiene sunt situate, toate, in primele 50. Prima este Royal Bank of Canada, pe locul 10, urmata de Toronto-Dominion Bank (TD) situata pe locul 14. Primele noua sunt, toate, din Europa (Germania, Olanda, Franta, Elvetia).
Secolul 20 a fost secolul american, cand SUA au ajuns la statutul de superputere mondiala. Secolul 21 ar putea sa fie secolul asiatic, cu India si China ridicandu-se puternic si asteptand oportunitatile pentru a se afirma pe deplin. In urmatorul deceniu companiile vor concura si mai acerb pentru orice: piete de desfacere, clienti, talent, tehnologie, finantare si materii prime. Cum am spus China si India vor fi principalii beneficiari ai acestei restructurari ai pietei mondiale, dar si Brazilia, Mexicul si alte tari din America Latina, precum si estul Europei ar putea cunoaste un boom economic. Economia Chinei ar putea creste intr-un ritm de 10-11% pe an, in timp ce economia americana ar putea creste cu 2-4% pe an. Numarul miliardarilor chinezi ar putea sa se dubleze la aproape 800.000 in urmatorii 5 ani.
In urmatorii 10 ani China se asteapta sa aiba 100 de aeroporturi noi si 300.000 km de drumuri noi, precum si metrouri in aproximativ 250 de orase. Acestea, precum si alte investitii in infrastructura vor ajuta China sa devina si mai competitiva in anii care vin. Nici India nu trebuie trecuta cu vederea. Deja este privita ca unul dintre liderii mondiali in inginerie si tehnologia informatiei. Unele companii chineze si indiene care au avut o evidenta contabila foarte stricta si corecta au acum posibilitatea sa se afirme in dauna altora care nu au iesit prea bine din recesiune. Compania BYD, unul din marii producatori mondiali de baterii a facut mari investitii in inovatie si tehnologie. Astfel, a intrat in industria de producere a masinilor electrice, investind $300 milioane intr-un proiect inceput in 2003 pentru a crea o masina hibrida pe care e de ajuns sa o bagi in priza oriunde nemaifiind nevoie de crearea de statii speciale de incarcare a motoarelor. Pentru a iesi din recesiune aceste tari au oferit stimulente economice cum ar fi reducerea taxelor si scaderea preturilor la combustibili.
Anul trecut primul-ministru canadian a facut o vizita de o saptamana in Extremul Orient. A vizitat Coreea de Sud, China si India. Pe termen scurt a fost o diversiune de la problemele politice pe care le are aici cu partidele de opozitie, dar daca privim si pe termen lung problema putem sa remarcam ca, treptat-treptat, Canada se orienteaza spre noi piete pentru a-si diversifica oportunitatile de afaceri cu noile state emergente.
Cum am spus si mai sus, statele est-europene ar putea cunoaste o dezvoltare economica foarte mare, dar stau si ma intreb daca printre aceste state va fi si Romania. Citeam un articol pe Ziare.com despre o comparatie intre Ungaria si Romania pe care il puteti citi la link-ul asta. Nu stiu cum de suntem experti la ratarea oportunitatilor care ni se ofera tot timpul. Am citit un alt articol pe acelasi site in care autorul se intreba, pe buna dreptate, de ce nu sunt bani. Ei bine, cititi si articolul ala. Chiar daca suntem in Uniunea Europeana trebuie sa vedem si oportunitatile pe care le putem valorifica pentru Romania. Este a saptea tara, daca nu ma insel, ca suprafata si populatie din Uniunea Europeana, deci cu un potential foarte mare, dar acesta nu este folosit la adevarata sa valoare. Si e trist. Fondurile europene sunt o oportunitate de finantare imensa, iar rata absorbtiei lor este de 3%. Spania are un procent de absorbtie de 90%.
De ce nu sunt absorbite aceste fonduri ? Am facut un master in studii europene inainte de a pleca pentru ca am zis ca o sa ne fie folositor. Nu ne-a fost. Dovada ? Suntem aici si nu in Romania la crearea de proiecte. Realizarea unui proiect cu finantare din fondurile structurale presupune justificarea fiecarui ban pe care-l cheltuiesti. Presupune seriozitate si multa munca, dar mai ales un procent cat mai mic al coruptiei - apropiat de zero. In schimb, oricine se implica intr-un asemenea proiect vrea sa-si bage o parte din bani si in buzunarul propriu, fara nici o justificare, ceea ce e foarte greu.
O reclama idioata
Reclama asta o vad de multe ori la televizor. Rad din cauza prostiei crase cu care a fost facuta. Cireasa de pe tort e ce spune nenea la sfarsit.
vineri, 22 ianuarie 2010
Caldura mare
E foarte cald acum in Vanouver. Sunt la serviciu si mor de cald aproape. Am vrut sa-mi iau fularul azi-dimineata, dar am zis ca nu e nevoie si am avut dreptate, chiar daca la Douglas College termometrul arata 4 grade Celsius. Am auzit ca in Romania sunt in jur de -20 grade Celsius. Ce n-as da sa avem temperaturile alea si aici pentru Olimpiada. Zapada se topeste pe munte si organizatorii se gandesc sa mute toate evenimentele din aer liber la Whistler unde, inca, mai este zapada. Parca vad cum o sa inceapa sa ninga dupa Jocurile Olimpice. Asta ar fi culmea ironiei. Anul trecut a fost zapada din belsug cum nu mai fusese in 44 de ani.
Niste colegi imi spuneau ca atunci cand erau mici patinau pe nu stiu ce lac de aici din Vancouver prin anii '60-'70. Deci putea sa fie frig si aici. Dar asta e pretul dezvoltarii, incalzirea globala. O sa fie foarte frumos la Olimpiada. Azi a inceput Olimpiada Culturala care o sa tina pana pe 21 martie. O sa fie o multime de evenimente culturale. Deja au fost montate pe Granville Street opere de arta cu motive amerindiene. O sa pun niste poze zilele astea. Chiar sunt frumoase.
Niste colegi imi spuneau ca atunci cand erau mici patinau pe nu stiu ce lac de aici din Vancouver prin anii '60-'70. Deci putea sa fie frig si aici. Dar asta e pretul dezvoltarii, incalzirea globala. O sa fie foarte frumos la Olimpiada. Azi a inceput Olimpiada Culturala care o sa tina pana pe 21 martie. O sa fie o multime de evenimente culturale. Deja au fost montate pe Granville Street opere de arta cu motive amerindiene. O sa pun niste poze zilele astea. Chiar sunt frumoase.
miercuri, 20 ianuarie 2010
Barenaked Ladies
Am impresia ca formatia asta e canadiana. Si-au lansat noul cantec zilele astea la Toronto.
luni, 18 ianuarie 2010
Cum linistesti copiii ?
Mai inainte eram in statia de autobuz. Aici, ca o paranteza, cand astepti autobuzul, lumea nu sta inghesuita in statie ca oile, ci in sir indian si se urca disciplinat aratand abonamentul sau compostand (electronic) biletul cu banda magnetica (ca la cardul de credit). Sa revin. Carucioarele cu copii au prioritate cand te urci de la capat de linie si pot incapea doua in autobuzele din Vancouver. Era o femeie cu un copil, iar asta micu' a inceput sa planga. Probabil avea un an. Si plangea de il auzea toate statia. Atunci maica-sa ii pune telefonul in fata pe carucior si incepe sa cante niste melodii pentru copii. Asta micu' a tacut imediat si se uita curios la telefon. I-am zis mamei ca e foarte interesant cum a reusit sa-l linisteasca atat de repede, iar mi-a zis ca a cautat pe YouTube niste cantece pentru copii si i le-a pus copilului.
Interesant, nu ? Voi ce ati face, daca ati avea sau daca aveti deja un copil, ca sa-l linistiti ? Mai ales la varsta asta.
Interesant, nu ? Voi ce ati face, daca ati avea sau daca aveti deja un copil, ca sa-l linistiti ? Mai ales la varsta asta.
vineri, 15 ianuarie 2010
Celebrare
Am si uitat ca azi se implinesc 160 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu. Asta este una din poeziile mele favorite.
Mihai Eminescu - Odă (în metru antic)
Nu credeam sa-nvat a muri vrodata;
Pururi tânar, înfasurat în manta-mi,
Ochii mei naltam visatori la steaua
Singuratatii.
Când deodata tu rasarisi în cale-mi,
Suferinta tu, dureros de dulce...
Pân-în fund baui voluptatea mortii
Ne'nduratoare.
Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus.
Ori ca Hercul înveninat de haina-i;
Focul meu a-l stinge nu pot cu toate
Apele marii.
De-al meu propriu vis, mistuit ma vaiet,
Pe-al meu propriu rug, ma topesc în flacari...
Pot sa mai re'nviu luminos din el ca
Pasarea Phoenix?
Piara-mi ochii turburatori din cale,
Vino iar în sân, nepasare trista;
Ca sa pot muri linistit, pe mine
Mie reda-ma!
Mihai Eminescu - Odă (în metru antic)
Nu credeam sa-nvat a muri vrodata;
Pururi tânar, înfasurat în manta-mi,
Ochii mei naltam visatori la steaua
Singuratatii.
Când deodata tu rasarisi în cale-mi,
Suferinta tu, dureros de dulce...
Pân-în fund baui voluptatea mortii
Ne'nduratoare.
Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus.
Ori ca Hercul înveninat de haina-i;
Focul meu a-l stinge nu pot cu toate
Apele marii.
De-al meu propriu vis, mistuit ma vaiet,
Pe-al meu propriu rug, ma topesc în flacari...
Pot sa mai re'nviu luminos din el ca
Pasarea Phoenix?
Piara-mi ochii turburatori din cale,
Vino iar în sân, nepasare trista;
Ca sa pot muri linistit, pe mine
Mie reda-ma!
Incalzire de c...t
Zilele astea cei din VANOC sunt putin morcoviti, desi nu o spun ca sa nu para ca le este teama, dar vremea le cam da de furca. A plouat aproape continuu timp de o saptamana. Pana la urma asta e vremea obisnuita pentru Vancouver in timpul iernii, dar treaba mai nasoala e pe munte, unde ninge de obicei. Acum a inceput sa ploua si pe Cypress Mountain unde se vor desfasura probele de snowboard si schi acrobatic. Incepe sa se vada muntele, iar pistele publice au fost inchise pentru a se lua zapada de acolo si sa fie folosita pentru pistele olimpice. Sper sa ninga pana la Olimpiada. Oricum cred ca aveau un plan de rezerva in caz ca se intampla ca vremea sa fie mai calduta.
In alta ordine de idei, am citit in ziar ca a fost lansata o centrala termica in valoare de $45 milioane care se bazeaza pe procesarea fecalelor. Nu vreau sa spun termenul popular. Aceasta va folosi la incalzirea catorva cladiri (daca nu cumva a tuturor cladirilor) din Satul Olimpic. E destinata sa incalzeasca 16.000 de locuinte. Oricum primarul Vancouverului, Gregor Robertson a spus ca vrea ca Vancouverul sa fie cel mai ecologic oras din lume. De fapt centrala asta e prima de felul asta din America de Nord. Se astepta ca emisiile sa fie reduse in zona cu 50%. Este un proiect interesant avand in vedere ca resturile biologice umane sunt deversate in rauri si oceane si contribuie la poluarea mediului.
In alta ordine de idei, am citit in ziar ca a fost lansata o centrala termica in valoare de $45 milioane care se bazeaza pe procesarea fecalelor. Nu vreau sa spun termenul popular. Aceasta va folosi la incalzirea catorva cladiri (daca nu cumva a tuturor cladirilor) din Satul Olimpic. E destinata sa incalzeasca 16.000 de locuinte. Oricum primarul Vancouverului, Gregor Robertson a spus ca vrea ca Vancouverul sa fie cel mai ecologic oras din lume. De fapt centrala asta e prima de felul asta din America de Nord. Se astepta ca emisiile sa fie reduse in zona cu 50%. Este un proiect interesant avand in vedere ca resturile biologice umane sunt deversate in rauri si oceane si contribuie la poluarea mediului.
joi, 14 ianuarie 2010
Croaziere
Aproape in fiecare zi ne vin in posta fluturasi cu oferte de la super-marketuri sau alte tampenii. Azi, pentru prima oara, ne-a venit o oferta pentru croaziere, pentru diferite momente ale anului: octombrie, septembrie, mai, etc. De exemplu pentru o croazierea in estul Caraibelor de 7 zile costa $479 (cabina in interior), $569 (cu vedere la ocean) sau $659 (cu balcon). Si lista poate continua. Dar ce mi-a atras atentia a fost o croaziera de 12 zile pe Dunare care costa $3.378, fara a avea taxele incluse. Traseul cuprinde doar Ungaria, cu o oprire de 2 nopti la Budapesta, Slovacia, Austria, Germania, Cehia. Atat !! Romania nu este deloc pe acolo. Ma intreb oare de ce ?
De fapt intrebarea e retorica, pentru ca stiu de ce. Politicile de promovare a turismului facute dupa ureche, fara a avea o strategie unitara. Suntem lasati pe dinafara din cauza calitatii serviciilor. Foarte proaste. Si de asemenea din cauza lacomiei, as putea spune, a firmelor care activeaza in turism. Ma gandesc numai la faptul ca preturile din statiunile montane din Romania, cu servicii mai slabe decat in alte tari europene, sunt mult mai mari decat in acele tari.
Sunt multe de spus in domeniul asta pe care nu-l cunosc atat de bine, dar cred ca ce am spus mai spus e o judecata de bun-simt. Avem o tara atat de frumoasa, dar nu stim sa scoatem bani din asta. In schimb am taiat copacii din paduri, cum am avut eu odata surpriza sa vad la bunicii mei din partea mamei. Nu mi-a venit a crede ce au putut face oamenii de acolo. Intr-o vara, toata padurea a disparut. Dar e de inteles, intr-un fel, pentru ca la cat se fura din paduri si-au protejat proprietatea, intr-un fel. In timp cred ca dealul ala o sa o ia la vale.
De fapt intrebarea e retorica, pentru ca stiu de ce. Politicile de promovare a turismului facute dupa ureche, fara a avea o strategie unitara. Suntem lasati pe dinafara din cauza calitatii serviciilor. Foarte proaste. Si de asemenea din cauza lacomiei, as putea spune, a firmelor care activeaza in turism. Ma gandesc numai la faptul ca preturile din statiunile montane din Romania, cu servicii mai slabe decat in alte tari europene, sunt mult mai mari decat in acele tari.
Sunt multe de spus in domeniul asta pe care nu-l cunosc atat de bine, dar cred ca ce am spus mai spus e o judecata de bun-simt. Avem o tara atat de frumoasa, dar nu stim sa scoatem bani din asta. In schimb am taiat copacii din paduri, cum am avut eu odata surpriza sa vad la bunicii mei din partea mamei. Nu mi-a venit a crede ce au putut face oamenii de acolo. Intr-o vara, toata padurea a disparut. Dar e de inteles, intr-un fel, pentru ca la cat se fura din paduri si-au protejat proprietatea, intr-un fel. In timp cred ca dealul ala o sa o ia la vale.
luni, 11 ianuarie 2010
Ceai = prostituata ?
Da. Sau cel putin depinde de cum pronunti cuvantul cha in dialectul cantonez, pentru ca nu exista o limba chineza propriu-zisa. Azi am vazut-o pe o colega cu o cana in mana si am intrebat-o ce are acolo pentru ca mirosea foarte frumos. Mi-a zis ca are chai tea, asa cum se spune in indiana, sau unul din dialectele principale din India. I-am zis ca noi la tea (ceai in engleza) ii spunem ceai. Atunci ea a facut legatura intre pronuntia chineza si cea indiana. Mi-a zis ca daca pronunti cha intr-un fel inseamna ceai, iar daca il pronunti altfel inseamna prostituata. A fost foarte amuzanta discutia asta. Daca te duci in China si spui ca vrei cha, ai putea sa fii arestat pentru ca vrei sa te culci cu o prostituata, cand de fapt tu doreai un ceai. Depinde de cum il pronunti. E asa de interesant sa afli atatea lucruri despre diferite culturi.
duminică, 10 ianuarie 2010
Marea Recesiune
Cam asa incepe sa se numeasca perioada pe care am trait-o in 2009 si pe care unii inca o mai traiesc din punct de vedere economic. Totusi este cea mai mare recesiune economica de la Marea Criza Economica sau Marea Depresiune din anii '30. De notat ca exista diferente intre recesiune si depresiune. Depresiunea este mult mai grava decat recesiunea prin amploare si perioada de desfasurare. Pana acum marile guverne lumii au luat masuri foarte severe pentru a nu se ajunge din nou in situatia din anii '30. Unul din merite il are si Ben Bernanke, presedintele Rezervei Federale americane, care a fost declarat de revista Time drept cea mai importanta personalitate a anului 2009. Marele sau atu a fost ca este un specialist in studiul Marii Crize Economice si a dorit foarte mult ca situatia de atunci sa nu se mai repete, aducand chiar dobanda de referinta la 0%.
Revenind, vreau sa spun ca aici guvernul canadian, prin ministrul sau de finante, Jim Flaherty, se gandeste deja la masuri de prevenire pe viitor a unor asemenea blocaje financiare. Multi canadieni traiesc pe credit, mai ales carduri de credit, creandu-si datorii foarte mari. Mai pe romaneste se intind mai mult decat le permite plapuma. Personal, tot timpul am gandit ca trebuie sa fii prudent din punct de vedere financiar, dar nu intotdeauna. E bine sa vezi si oportunitatile care iti pot mari venitul. Daca joci la bursa, de exemplu. Poate o sa dezvolt alta data subiectul asta, daca nu l-am abordat pana acum. Ei bine, o fundatie cu profil educational se gandeste cum sa introduca educatia financiara in programa scolara pentru elevii din clasele 4 -12, pentru ca acestia sa nu mai faca greselile financiare ale parintilor care se intind pe doua decenii. Unul din reprezentantii acestei fundatii spunea ca mentalitatea s-a schimbat de-a lungul anilor de la "Imi pot permite ?" la "Imi pot permite platile ?". Un sondaj arata ca 60% din "baby boomers", adica oamenii nascuti in anii '50-'60, isi sprijina financiar copiii lor adulti. Adica e destul de grav ca oameni ajunsi la varsta de 30 ani, care au copii la randul lor, au nevoie de ajutorul parintilor pentru a-si putea achita datoriile catre banci sau companiile de carduri de credit.
Revenind, vreau sa spun ca aici guvernul canadian, prin ministrul sau de finante, Jim Flaherty, se gandeste deja la masuri de prevenire pe viitor a unor asemenea blocaje financiare. Multi canadieni traiesc pe credit, mai ales carduri de credit, creandu-si datorii foarte mari. Mai pe romaneste se intind mai mult decat le permite plapuma. Personal, tot timpul am gandit ca trebuie sa fii prudent din punct de vedere financiar, dar nu intotdeauna. E bine sa vezi si oportunitatile care iti pot mari venitul. Daca joci la bursa, de exemplu. Poate o sa dezvolt alta data subiectul asta, daca nu l-am abordat pana acum. Ei bine, o fundatie cu profil educational se gandeste cum sa introduca educatia financiara in programa scolara pentru elevii din clasele 4 -12, pentru ca acestia sa nu mai faca greselile financiare ale parintilor care se intind pe doua decenii. Unul din reprezentantii acestei fundatii spunea ca mentalitatea s-a schimbat de-a lungul anilor de la "Imi pot permite ?" la "Imi pot permite platile ?". Un sondaj arata ca 60% din "baby boomers", adica oamenii nascuti in anii '50-'60, isi sprijina financiar copiii lor adulti. Adica e destul de grav ca oameni ajunsi la varsta de 30 ani, care au copii la randul lor, au nevoie de ajutorul parintilor pentru a-si putea achita datoriile catre banci sau companiile de carduri de credit.
sâmbătă, 9 ianuarie 2010
Sponsorii Olimpiadei
Citeam in ziar despre impactul financiar al unei Olimpiade asupra finantelor unui oras si rolul sponsorilor in aceasta. Prima Olimpiada moderna din 1896 de la Atena a strans bani din donatiile oamenilor de afaceri greci patrioti din intreaga lume. Olimpiada de la Anwers din 1920 a lasat niste datorii de 625.000 de franci, iar primele Jocuri Olimpice de iarna de la Chamonix din Franta au avut o datorie dupa incheierea Jocurilor de 2 milioane de franci.
Televiziunea a ajutat la salvarea Jocurilor Olimpice, astfel ca drepturile de televizare au fost achizitionate in 1960 cu $50.000, iar in 1964, la Innsbruck, s-a platit $900.000. La Tokyo, in 1964, Olimpiada de vara, s-au lansat si tigari cu logo-ul Olimpiadei. Jocurile Olimpice de la Montreal din 1976 au fost un esec financiar avand o datorie de $1,5 miliarde care a fost achitata abia in 2006. Olimpiada de la Los Angeles din 1984 a lasat un surplus record de $225 milioane, probabil din cauza boicotului blocului comunist, cu exceptia Romaniei.
Peste tot in Vancouver se vad reclame la Coca-Cola, unul din sponsorii oficiali, cu oameni care se bucura de evenimentele la Olimpiada, iar sloganul este "Open happiness" (nu sunt platit sa fac reclama la Coca-Cola). Un aspect foarte important este protejarea simbolurilor olimpice. O lege din 2007 acorda VANOC dreptul de a da in judecata rapid orice incercare neautorizata de folosire a brandului olimpic. Comitetul Olimpic din Vancouver a cheltuit $38 milioane pentru inchirierea fiecarui spatiu publicitar din Lower Mainland. Amenda pentru postarea de semne neautorizate este de $10.000. Bugetul operational al VANOC este de $1.75 miliarde. Daca cineva atarna la balconul casei sale, chiar daca este proprietate personala, un banner cu Pepsi, de exemplu, politistii au dreptul sa intre in casa in termen de 24 ore pentru a-l inlatura. Sponsorii vor acoperi $1 miliard din totalul bugetului operational.
Televiziunea a ajutat la salvarea Jocurilor Olimpice, astfel ca drepturile de televizare au fost achizitionate in 1960 cu $50.000, iar in 1964, la Innsbruck, s-a platit $900.000. La Tokyo, in 1964, Olimpiada de vara, s-au lansat si tigari cu logo-ul Olimpiadei. Jocurile Olimpice de la Montreal din 1976 au fost un esec financiar avand o datorie de $1,5 miliarde care a fost achitata abia in 2006. Olimpiada de la Los Angeles din 1984 a lasat un surplus record de $225 milioane, probabil din cauza boicotului blocului comunist, cu exceptia Romaniei.
Peste tot in Vancouver se vad reclame la Coca-Cola, unul din sponsorii oficiali, cu oameni care se bucura de evenimentele la Olimpiada, iar sloganul este "Open happiness" (nu sunt platit sa fac reclama la Coca-Cola). Un aspect foarte important este protejarea simbolurilor olimpice. O lege din 2007 acorda VANOC dreptul de a da in judecata rapid orice incercare neautorizata de folosire a brandului olimpic. Comitetul Olimpic din Vancouver a cheltuit $38 milioane pentru inchirierea fiecarui spatiu publicitar din Lower Mainland. Amenda pentru postarea de semne neautorizate este de $10.000. Bugetul operational al VANOC este de $1.75 miliarde. Daca cineva atarna la balconul casei sale, chiar daca este proprietate personala, un banner cu Pepsi, de exemplu, politistii au dreptul sa intre in casa in termen de 24 ore pentru a-l inlatura. Sponsorii vor acoperi $1 miliard din totalul bugetului operational.
vineri, 8 ianuarie 2010
Transportul public in perioada Olimpiadei
Citeam azi intr-un ziar ca autoritatea de transport din Lower Mainland, Translink, avertizeaza oamenii in legatura cu perioadele de asteptare in statiile de SkyTrain in perioada de 18 zile cat dureaza Olimpiada. Cand s-a lansat anul trecut Canada Line, care leaga aeroportul de Downtown, erau niste cozi imense. Era JALE. Noua ne-a luat aproape 4-5 ore sa ne ducem pana la aeroport si sa venim inapoi. Oricum Translink spunea ca aceste cozi sunt de asteptat in timpul perioadelor de varf de dimineata si intre 2 si 7 dupa-amiaza cand au loc majoritatea evenimentelor sportive si dupa 11:30 noaptea cand au loc ceremoniile de acordare a medaliilor.
Se asteapta ca populatia care foloseste transportul public sa creasca cu 33% in perioada Jocurilor Olimpice. De obicei in Vancouver locuiesc 500.000 de oameni, dar in timpul saptamanii, in fiecare zi lucratoare, vin 750.000 pe langa cei care locuiesc in Downtown. Deci populatia care ar putea sa vina in Downtown ar putea ajunge la un milion in fiecare zi. Vor sa acorde licente pentru mai multi artisti ambulanti pentru a intretine lumea, asa incat oamenii sa nu simta ca timpul trece greu.
Se asteapta ca populatia care foloseste transportul public sa creasca cu 33% in perioada Jocurilor Olimpice. De obicei in Vancouver locuiesc 500.000 de oameni, dar in timpul saptamanii, in fiecare zi lucratoare, vin 750.000 pe langa cei care locuiesc in Downtown. Deci populatia care ar putea sa vina in Downtown ar putea ajunge la un milion in fiecare zi. Vor sa acorde licente pentru mai multi artisti ambulanti pentru a intretine lumea, asa incat oamenii sa nu simta ca timpul trece greu.
joi, 7 ianuarie 2010
O melodie frumoasa
De mult caut melodia asta sa o descarc gratis de pe net, dar nu am reusit pana acum sa o gasesc. Pana la urma cred ca o cumpar de pe Amazon sau alt site de muzica. Formatia se numeste Si*Se, iar melodia "Sometimes".
miercuri, 6 ianuarie 2010
Hochei, sistemul sanitar
Aseara a avut loc finala la hochei din cadrul Campionatului Mondial de juniori de la Saskatoon din provincia Saskatchewan. Au ajuns in finala Canada si State Unite. Canada spera sa obtina al saselea titlu consecutiv, dar au luat bataie in prelungiri. Scorul final a fost 6-5. Asta e sportul. Dar cu cine am vorbit toti spera ca medalia de aur la Olimpiada la hochei va ramane in Canada. Pana la urma asta e sportul lor national, iar Jocurile Olimpice sunt in Canada.
Azi dimineata vorbeam cu o colega despre hochei si despre sistemul sanitar din America si din Canada. Desi in Canada astepti destul de mult pana iti vin niste rezultate de laborator pe care le-ai facut sa afli cauza unei afectiuni, totusi sistemul canadian este mult mai bun decat cel american. Imi povestea ca daca se duce pentru cateva zile in State intai isi ia o asigurare de calatorie de la BCAA pentru 15 zile sau mai putin. Plateste $100 si ceva, nu mai stiu exact, si este acoperita, chiar si in cazul unui accident de masina. Multi canadieni fac asta pentru ca nu vor sa-si asume un risc financiar atat de mare. In doua zile te poti trezi ca ai de platit $8000 sau chiar mai mult. Un fost coleg sau verisor de-al ei lucrase in State pentru Microsoft si avea 3 fetite, dintre care cea mai mica se nascuse acolo. Tipul asta ii povestea ei ca asigurarea medicala ii costa pe toti $1000 pe luna. Deci era o cheltuiala mare si pentru ei, desi lucra pentru Microsoft. Imi mai povestea de un unchi de-al ei care lucrase multi ani pentru o companie, care folosea serviciile unei companii de asigurari de sanatate de multi ani de zile. Ei bine, cei de la compania de asigurari, dint-o data, au luat decizia sa nu-l mai asigure pe nenea asta pentru ca, spuneau ei, ii face sa cheltuie prea multi bani cu el si deci este o cheltuiala prea mare pentru ei. Cand imi spunea lucrurile astea parca vedeam inca o data filmul lui Michael Moore, "Sicko", care analiza sistemul de sanatate american. In filmul asta se spunea ca daca nu te duci la spitalul care este detinut de firma ta de asigurari, aceasta nu-ti va plati spitalizarea la alt spital, desi tu le dai bani tocmai ca sa te asigure.
Colega asta imi povestea ca o prietena de-a ei era asistenta medicala impreuna cu sotul ei. Da, in Canada si America sunt si barbati care fac asemenea treaba atribuita in mod obisnuit femeilor. Femeia asta din State spunea ca sistemul american e mult mai bine pus la punct cu tehnologia decat cel canadian. Colega mea i-a zis ca poate asa o fi, dar oamenii in Canada nu-si pierd casa pentru a putea plati factura la spital, asa cum se intampla in State.
I-am mai spus ca eu nu m-as duce sa locuiesc in America si din cauza armelor. Regimul armelor din America e total diferit fata de cel din Canada. Aici nu ai voie deloc sa umbli cu o arma la tine. Imi povestea ca venea odata din State, acum multi ani, inainte de 9/11, iar langa ea era un tip care avea un pistol si asta se ducea la vanatoare in BC pentru ca, spunea el, nu vrea sa vaneze cu o pusca pentru ca un pistol iti cere mai multa dexteritate si indemanare. Idiot !!! Si colega mea era de acord. Cautati si filmul "Bowling for Columbine", facut tot de Michael Moore.
Azi dimineata vorbeam cu o colega despre hochei si despre sistemul sanitar din America si din Canada. Desi in Canada astepti destul de mult pana iti vin niste rezultate de laborator pe care le-ai facut sa afli cauza unei afectiuni, totusi sistemul canadian este mult mai bun decat cel american. Imi povestea ca daca se duce pentru cateva zile in State intai isi ia o asigurare de calatorie de la BCAA pentru 15 zile sau mai putin. Plateste $100 si ceva, nu mai stiu exact, si este acoperita, chiar si in cazul unui accident de masina. Multi canadieni fac asta pentru ca nu vor sa-si asume un risc financiar atat de mare. In doua zile te poti trezi ca ai de platit $8000 sau chiar mai mult. Un fost coleg sau verisor de-al ei lucrase in State pentru Microsoft si avea 3 fetite, dintre care cea mai mica se nascuse acolo. Tipul asta ii povestea ei ca asigurarea medicala ii costa pe toti $1000 pe luna. Deci era o cheltuiala mare si pentru ei, desi lucra pentru Microsoft. Imi mai povestea de un unchi de-al ei care lucrase multi ani pentru o companie, care folosea serviciile unei companii de asigurari de sanatate de multi ani de zile. Ei bine, cei de la compania de asigurari, dint-o data, au luat decizia sa nu-l mai asigure pe nenea asta pentru ca, spuneau ei, ii face sa cheltuie prea multi bani cu el si deci este o cheltuiala prea mare pentru ei. Cand imi spunea lucrurile astea parca vedeam inca o data filmul lui Michael Moore, "Sicko", care analiza sistemul de sanatate american. In filmul asta se spunea ca daca nu te duci la spitalul care este detinut de firma ta de asigurari, aceasta nu-ti va plati spitalizarea la alt spital, desi tu le dai bani tocmai ca sa te asigure.
Colega asta imi povestea ca o prietena de-a ei era asistenta medicala impreuna cu sotul ei. Da, in Canada si America sunt si barbati care fac asemenea treaba atribuita in mod obisnuit femeilor. Femeia asta din State spunea ca sistemul american e mult mai bine pus la punct cu tehnologia decat cel canadian. Colega mea i-a zis ca poate asa o fi, dar oamenii in Canada nu-si pierd casa pentru a putea plati factura la spital, asa cum se intampla in State.
I-am mai spus ca eu nu m-as duce sa locuiesc in America si din cauza armelor. Regimul armelor din America e total diferit fata de cel din Canada. Aici nu ai voie deloc sa umbli cu o arma la tine. Imi povestea ca venea odata din State, acum multi ani, inainte de 9/11, iar langa ea era un tip care avea un pistol si asta se ducea la vanatoare in BC pentru ca, spunea el, nu vrea sa vaneze cu o pusca pentru ca un pistol iti cere mai multa dexteritate si indemanare. Idiot !!! Si colega mea era de acord. Cautati si filmul "Bowling for Columbine", facut tot de Michael Moore.
luni, 4 ianuarie 2010
Trenurile de mare viteza
Ma pasioneaza economia. Imi place sa citesc stiri economice. In felul asta cred ca am o viziune mai clara asupra lucrurilor din jurul meu, si asta corelata cu istoria pe care am invatat-o la Iasi.
Citeam azi in ziarul de dimineata un editorial despre introducerea trenurilor de mare viteza in Statele Unite si in Europa, in special Marea Britanie. Stiu ca in Germania exista deja Maglevul, dar nu stiu daca este inca in stadiul de experiment sau este complet functional, dar la Shanghai s-a deschis cea mai lunga linie Maglev din lume. Ar trebui sa mai verific pe net. Oricum, ideea este ca trenurile de mare viteza pot reprezenta viitorul dezvoltarii economice din America de Nord asa cum sublinia si editorialistul acela. Spunea ca ministrul transporturilor din Marea Britanie declara ca doreste ca tara sa sa fie un pionier in folosirea trenurilor de mare viteza cu un cost scazut si folosit pe scara larga.
In Statele Unite, presedintele Obama a alocat $8 miliarde pentru asemenea proiecte. Proiectele lui Obama ar putea rivaliza cu proiectele de constructie de autostrazi din perioada interbelica, care au relansat economia americana dupa Marea Criza Economica. Editorialistul mai spunea ca Vancouverul ar putea profita de extinderea Cascadia Line spre nord, care ar trebui sa conecteze Portland si Seattle. Critica totusi liderii politici federali pentru ca nu au reusit sa vada noul trend din domeniul transporturilor. Ideea de a construi asemenea trenuri de mare viteza pe scara larga mi se pare o idee extraordinara.
Citeam azi in ziarul de dimineata un editorial despre introducerea trenurilor de mare viteza in Statele Unite si in Europa, in special Marea Britanie. Stiu ca in Germania exista deja Maglevul, dar nu stiu daca este inca in stadiul de experiment sau este complet functional, dar la Shanghai s-a deschis cea mai lunga linie Maglev din lume. Ar trebui sa mai verific pe net. Oricum, ideea este ca trenurile de mare viteza pot reprezenta viitorul dezvoltarii economice din America de Nord asa cum sublinia si editorialistul acela. Spunea ca ministrul transporturilor din Marea Britanie declara ca doreste ca tara sa sa fie un pionier in folosirea trenurilor de mare viteza cu un cost scazut si folosit pe scara larga.
In Statele Unite, presedintele Obama a alocat $8 miliarde pentru asemenea proiecte. Proiectele lui Obama ar putea rivaliza cu proiectele de constructie de autostrazi din perioada interbelica, care au relansat economia americana dupa Marea Criza Economica. Editorialistul mai spunea ca Vancouverul ar putea profita de extinderea Cascadia Line spre nord, care ar trebui sa conecteze Portland si Seattle. Critica totusi liderii politici federali pentru ca nu au reusit sa vada noul trend din domeniul transporturilor. Ideea de a construi asemenea trenuri de mare viteza pe scara larga mi se pare o idee extraordinara.
duminică, 3 ianuarie 2010
Arnold Schwarzenegger are simtul umorului
Guvernatorul Californiei a fost invitat la Jay Leno Show unde a zis ca nu mai are dreptul sa candideze pentru al treilea mandat de guvernator, dar mi-a placut ca spunea ca promoveaza masinile ecologice in fiecare saptamana in fata cladirii unde-si are sediul guvernatorul. Totusi mi-a placut ca are simtul umorului si desi a fost regizata faza, mi-a placut foarte mult.
vineri, 1 ianuarie 2010
Stim totul si parem ce nu suntem
Articolul asta l-am preluat de pe Ziare.com. Ziarista Ioana Ene este intr-adevar o ziarista, scrie cerebral si realist. Public aici articolul ei. Mi-a placut foarte mult. Sunt niste observatii atat de firesti si adevarate.
"La inceput de an, printre urari de bine si sperante, ar fi poate bine sa aruncam si o privire obiectiva catre noi. Cel putin doua sunt bolile perfide de mentalitate ale romanilor: lipsa dubiilor si obsesia aparentei.
Romanii pur si simplu stiu, in general fara sa fi citit, fara sa se fi documentat, fara ca macar sa fi intrebat, si, desigur, fara sa fi gandit. Cei mai multi se considera depozitarii de drept ai adevarurilor ultime, in general conspirationiste si autovictimizante.
Daca veti asculta discutiile de prin autobuze, de la coafor, in piata sau intre vecini in fata blocului, sau multe dintre postarile de pe forumuri, ele sunt pline de verdicte si certitudini fara fisura.
Formulari de tipul: "eu cred ca..." , "ma gandesc ca..." , "se pare ca...", "ma tem ca...", "suspectez ca...", "este posibil/probabil ca..." si altele asemenea sunt abolite in fata atotputerniciei certitudinii. Argumentele stiintifice sau logice se fac praf in fata doctului "lasa dom'le ca stim si noi!".
Iar cand, Doamne fereste!, vreun pardalnic de document sau orice alta proba nerusinata contrazice ceea ce stim nezdruncinat, genetic, avem o explicatie rapida. Nu, nu suficienta noastra, ci recursul la conspiratie: "Astia ne mint oricum!".
Si pentru ca stim foarte bine nici macar nu mai avem nevoie sa evoluam. Spre ce, cata vreme suntem deplini? Doar ca suntem victimele istoriei si ale unanitatii, suntem prea buni si, desigur, omniscienti si tocmai de aceea suntem atat de oprimati din cer, de pe pamant si chiar de sub el.
Cum nu prea avem dubii nici prin cap nu ne trece ca am putea fi, cu certitudinile noastre strivitoare si cealalta cohorta de defecte, principala sursa a necazurilor noastre.
Iar in Romania certitudinilor fata fisura, aparenta este regina. Nu conteaza ce esti, conteaza ce pari si, mai ales, ce se spune de despre tine. "Sa nu se zica..." si "sa nu se vada...". Ce conteza ca ai tarana intre degetele de la picioare, cat timp ele stau in pantof si nu se vede?
Adevarul? Un moft! Sinceritatea? Prostie si inadaptare! Ipocrizia? Dovada supremei inteligente!
Nu spunem ce gandim, ci doar ceea ce da bine intr-un anumit sistem de relatii. Zambim larg si ne periem vecinii si colegii, pentru ca imediat ce au intors spatele sa ii tocam marunt, ca pe zarzavatul din ciorba. Nu le-am spune in fata ce gandim, Doamne fereste!, nici picati cu ceara, sa nu se supere si sa stricam o relatie utila intemeiata, in mare masura pe un fals.
Si ne mai educam si copiii in acest spirit. De cate ori nu ati vazut parinti reprimand reactii spontane, oneste si firesti ale copiilor doar pentru ca ele sunt ca un fluierat in biserica minciunii sociale, in care nu conteaza ce gandesti cu adevarat, ci cat de bine maschezi ceea ce gandesti.
Copiii nu sunt educati in cultul sinceritatii si al reactivitatii in fata raului, ci al duplicitatii si reprimarii reflexelor cat se poate de corecte.
In mentalitatea aceasta pabugoasa, rusinos nu este ceea ce suntem, ci doar ceea ce parem. Scobitul in nas si in dinti e perfect acceptabil cat timp nu este in public.
Ne tradeaza pana si vocabularul. Acasa facem, in public efectuam. In familie mancam, in public servim (pe cine oare?). De multe ori insa, cadem in ridicolul unor cuvinte folosite absolut aiurea, dar, altminteri, ritos si tantos ca doar parem intelectuali.
Si in tara celor care stiu si par, cum sa nu aiba un succes nebun parvenitii, ipocritii, demagogii ? Ei se vor imputina pe cale naturala, inclusiv din politica, doar atunci cand vom incepe sa ne indoim, sa gandim si sa fim preocupati in primul rand de ceea ce suntem. Pana atunci, cu tot regretul, ei nu sunt decat produsele mentalitatii majoritare." (Ioana Ene, Ziare.com)
"La inceput de an, printre urari de bine si sperante, ar fi poate bine sa aruncam si o privire obiectiva catre noi. Cel putin doua sunt bolile perfide de mentalitate ale romanilor: lipsa dubiilor si obsesia aparentei.
Romanii pur si simplu stiu, in general fara sa fi citit, fara sa se fi documentat, fara ca macar sa fi intrebat, si, desigur, fara sa fi gandit. Cei mai multi se considera depozitarii de drept ai adevarurilor ultime, in general conspirationiste si autovictimizante.
Daca veti asculta discutiile de prin autobuze, de la coafor, in piata sau intre vecini in fata blocului, sau multe dintre postarile de pe forumuri, ele sunt pline de verdicte si certitudini fara fisura.
Formulari de tipul: "eu cred ca..." , "ma gandesc ca..." , "se pare ca...", "ma tem ca...", "suspectez ca...", "este posibil/probabil ca..." si altele asemenea sunt abolite in fata atotputerniciei certitudinii. Argumentele stiintifice sau logice se fac praf in fata doctului "lasa dom'le ca stim si noi!".
Iar cand, Doamne fereste!, vreun pardalnic de document sau orice alta proba nerusinata contrazice ceea ce stim nezdruncinat, genetic, avem o explicatie rapida. Nu, nu suficienta noastra, ci recursul la conspiratie: "Astia ne mint oricum!".
Si pentru ca stim foarte bine nici macar nu mai avem nevoie sa evoluam. Spre ce, cata vreme suntem deplini? Doar ca suntem victimele istoriei si ale unanitatii, suntem prea buni si, desigur, omniscienti si tocmai de aceea suntem atat de oprimati din cer, de pe pamant si chiar de sub el.
Cum nu prea avem dubii nici prin cap nu ne trece ca am putea fi, cu certitudinile noastre strivitoare si cealalta cohorta de defecte, principala sursa a necazurilor noastre.
Iar in Romania certitudinilor fata fisura, aparenta este regina. Nu conteaza ce esti, conteaza ce pari si, mai ales, ce se spune de despre tine. "Sa nu se zica..." si "sa nu se vada...". Ce conteza ca ai tarana intre degetele de la picioare, cat timp ele stau in pantof si nu se vede?
Adevarul? Un moft! Sinceritatea? Prostie si inadaptare! Ipocrizia? Dovada supremei inteligente!
Nu spunem ce gandim, ci doar ceea ce da bine intr-un anumit sistem de relatii. Zambim larg si ne periem vecinii si colegii, pentru ca imediat ce au intors spatele sa ii tocam marunt, ca pe zarzavatul din ciorba. Nu le-am spune in fata ce gandim, Doamne fereste!, nici picati cu ceara, sa nu se supere si sa stricam o relatie utila intemeiata, in mare masura pe un fals.
Si ne mai educam si copiii in acest spirit. De cate ori nu ati vazut parinti reprimand reactii spontane, oneste si firesti ale copiilor doar pentru ca ele sunt ca un fluierat in biserica minciunii sociale, in care nu conteaza ce gandesti cu adevarat, ci cat de bine maschezi ceea ce gandesti.
Copiii nu sunt educati in cultul sinceritatii si al reactivitatii in fata raului, ci al duplicitatii si reprimarii reflexelor cat se poate de corecte.
In mentalitatea aceasta pabugoasa, rusinos nu este ceea ce suntem, ci doar ceea ce parem. Scobitul in nas si in dinti e perfect acceptabil cat timp nu este in public.
Ne tradeaza pana si vocabularul. Acasa facem, in public efectuam. In familie mancam, in public servim (pe cine oare?). De multe ori insa, cadem in ridicolul unor cuvinte folosite absolut aiurea, dar, altminteri, ritos si tantos ca doar parem intelectuali.
Si in tara celor care stiu si par, cum sa nu aiba un succes nebun parvenitii, ipocritii, demagogii ? Ei se vor imputina pe cale naturala, inclusiv din politica, doar atunci cand vom incepe sa ne indoim, sa gandim si sa fim preocupati in primul rand de ceea ce suntem. Pana atunci, cu tot regretul, ei nu sunt decat produsele mentalitatii majoritare." (Ioana Ene, Ziare.com)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)